Urologie

Incontinența urinară. Cauze și soluții

Pierderea controlului asupra vezicii urinare, cunoscută sub denumirea de incontinență urinară, poate afecta femeile în două moduri principale: prin incontinența de stres și incontinența urinară imperioasă, denumită și vezică hiperactivă. Femeile sunt de două ori mai predispuse la această condiție decât bărbații, iar factori precum sarcina, nașterea și menopauza pot spori probabilitatea apariției incontinenței urinare. Este important de subliniat că incontinența urinară nu este un aspect inevitabil al îmbătrânirii și poate fi gestionată cu succes.

Incontinența apare atunci când mușchii vezicii urinare se contractă brusc, iar mușchii sfincterului nu sunt suficient de puternici pentru a menține închisă uretra. Aceasta poate genera o urgență bruscă și puternică de a urina, care nu poate fi controlată. Situații precum râsul, strănutul sau exercițiile fizice pot cauza scurgeri de urină. De asemenea, incontinența urinară poate fi rezultatul unor probleme cu nervii responsabili de controlul mușchilor vezicii urinare și uretrei.

Cauze

Incontinența urinară este o problemă comună cu impact semnificativ asupra calității vieții, este adesea rezultatul unor complexe interacțiuni între mușchi și nervi ce susțin funcțiile vezicii urinare. Evenimente specifice sănătății feminine, cum ar fi sarcina, nașterea și menopauza, pot influența acești factori esențiali. Însă, cauzele incontinenței urinare sunt multe și variate:

  • Excesul de greutate. Ponderea corporală crescută exercită presiune asupra vezicii urinare, contribuind la slăbirea mușchilor în timp și afectând capacitatea acesteia de a reține urina.
  • Constipația. Problemele legate de controlul vezicii urinare pot apărea în cazul constipației cronice, unde eforturile intense pot afecta vezica și mușchii pelvieni, generând incontinență.
  • Leziuni ale nervilor. Nervii deteriorați pot trimite semnale incorecte sau deloc către vezică. Afecțiuni precum diabetul sau scleroza multiplă pot cauza leziuni nervoase în zona vezicii urinare.
  • Intervenții chirurgicale. Proceduri chirurgicale asupra organelor de reproducere pot deteriora mușchii de susținere a pelvisului, crescând riscul de incontinență urinară, mai ales în cazul histerectomiilor.

În unele cazuri, incontinența urinară poate fi temporară, survenind din diverse motive, precum:

  • Medicamente. Anumite medicamente, cum ar fi diureticele, pot cauza incontinență urinară, dar acest efect secundar poate dispărea odată cu întreruperea tratamentului.
  • Cafeina. Băuturile cu cofeină pot contribui la umplerea rapidă a vezicii urinare, generând scurgeri de urină. Reducerea consumului de cofeină poate diminua stresul asupra vezicii.
  • Infecții. Infecțiile tractului urinar pot provoca temporar incontinență, iar controlul vezicii urinare revine adesea odată cu tratarea infecției.

Abordarea incontinenței urinare presupune o înțelegere detaliată a cauzelor specifice și oferă soluții personalizate pentru fiecare pacient.


Simptome

Incontinența urinară nu reprezintă o afecțiune separată; ea servește drept indicator al altor probleme de sănătate, în special a slăbiciunii mușchilor pelvieni. În paralel cu incontinența urinară, femeile pot experimenta și alte simptome legate de sistemul urinar:

  • Presiune sau spasme pelvine: provocând o nevoie intensă de a urina.
  • Frecvența crescută la toaletă: mersul la baie mai des decât de obicei, depășind opt ori pe zi sau de două ori pe noapte.
  • Urinarea în timpul somnului: o manifestare a incontinenței nocturne.
  • Incontinența urinară de la stres: tipul cel mai comun, asociat cu activități zilnice precum tusea sau râsul, ce pun presiune asupra vezicii.
  • Incontinența urinară imperioasă: scurgeri bruste cauzate de o dorință subită și puternică de a urina, adesea înainte de a ajunge la toaletă.
  • Incontinența urinară mixtă: o combinație a incontinenței de la stres și a celei imperioase.
  • Incontinența urinară paradoxală: caracterizată prin producerea excesivă de urină sau incapacitatea vezicii de a se goli corect, provocând scurgeri frecvente sau picurare constantă.

Evaluare și analize necesare

În cadrul procesului de diagnostic, medicul va discuta cu dumneavoastră despre simptomele și istoricul medical, acoperind aspecte precum:

  • Frecvența golirii vezicii
  • Modul și momentul apariției scurgerilor de urină
  • Volumul de urină eliminat
  • Data de debut a simptomelor
  • Lista medicamentelor utilizate
  • Experiența anterioară a sarcinilor și nașterilor

La Vestmed, medicii noștri vor efectua, de asemenea, un examen fizic pentru a identifica semnele posibile ale problemelor de sănătate asociate cu incontinența. Pentru o evaluare mai detaliată, se pot efectua diverse teste, inclusiv:

  • Test de urină: examinarea urinei pentru depistarea infecțiilor sau altor cauze ale incontinenței.
  • Ecografie: radiografierea rinichilor, vezicii urinare și uretrei pentru identificarea eventualelor anomalii.
  • Cistoscopie: introducerea unui tub subțire cu o cameră în uretră și vezica urinară pentru investigarea țesuturilor deteriorate.
  • Examen urodinamic: introducerea unui tub subțire în vezică și umplerea acesteia cu apă pentru măsurarea presiunii, furnizând informații despre capacitatea vezicii urinare.

Medicul poate sugera păstrarea unui jurnal detaliat timp de 2-3 zile pentru a monitoriza modelele de golire a vezicii și scurgeri de urină. Această documentare poate oferi medicului informații valoroase pentru identificarea cauzelor potențiale și a tratamentelor adecvate.

Plan de tratament pentru incontinența urinară

În colaborare strânsă cu medicul dumneavoastră, veți dezvolta un plan de tratament personalizat pentru gestionarea incontinenței urinare. Inițial, se pot lua măsuri acasă, iar în cazul în care acestea nu aduc îmbunătățiri semnificative, medicul poate recomanda alte opțiuni de tratament în funcție de tipul specific de incontinență urinară identificată. Este important să rețineți că unele tratamente pot necesita o perioadă mai lungă, adesea o lună sau chiar mai mult, pentru a începe să aibă efect.

Tratament neinvaziv

Dacă există o afecțiune subiacentă care contribuie la simptomele dvs., medicul dumneavoastră va începe prin tratarea acelei afecțiuni. În mod obișnuit, se recomandă inițierea cu tratamentele mai puțin invazive, trecând la opțiuni mai avansate numai dacă primele nu au succes.

Antrenamentul vezicii urinare 

Acesta implică întârzierea momentului de urinare după ce simțiți o nevoie urgentă. Puteți începe prin a încerca să vă abțineți timp de 10 minute de fiecare dată când simțiți dorința de a urina. Scopul este să prelungiți intervalul dintre vizitele la toaletă până când veți urina doar la fiecare 2,5 – 3,5 ore.

Mersul la toaletă programat

Stabiliți intervale regulate pentru a urina, de exemplu, la fiecare două-patru ore, în loc să așteptați să simțiți nevoia de a merge.

Managementul lichidelor și alimentației

Ajustarea consumului de lichide, evitarea sau reducerea alcoolului, cofeinei și a alimentelor acide, precum și controlul greutății și creșterea activității fizice, pot contribui la ameliorarea simptomelor.

Kinetoterapie

Se recomandă exerciții specifice pentru întărirea mușchilor pelvieni. Aceste exerciții pot fi efectuate individual sau cu utilizarea conurilor vaginale, biofeedback-ului sau stimulării electrice. Executate corect, aceste exerciții sunt tratamente sigure și eficiente pentru incontinența urinară imperioasă și mixtă.

Fizioterapie

Un aspect al tratamentului fizioterapeutic implică utilizarea conurilor vaginale pentru întărirea mușchilor pelvieni. Aceste dispozitive de dimensiuni mici, cu greutăți variabile, sunt introduse în vagin în scop terapeutic. Exercițiul constă în menținerea conului în loc prin contracția mușchilor vaginului. Prin urmare, un program progresiv poate extinde durata exercițiilor pe măsură ce mușchii devin mai puternici.

Exerciții pelvine (exerciții Kegel)

În cazul în care suferiți de incontinență de stres, efectuarea exercițiilor Kegel pentru întărirea mușchilor podelei pelvine poate fi benefică. Unele femei experimentează simptome urinare din cauza unei constante tensiuni a mușchilor podelei pelvine. În astfel de situații, exercițiile Kegel pot să nu ofere beneficii în ceea ce privește simptomele urinare și ar putea chiar să genereze complicații suplimentare. Înainte de a începe aceste exerciții, este esențial să discutați cu medicul dumneavoastră despre simptomele urinare.

Pentru a efectua exercițiile de întărire a mușchilor podelei pelvine, imaginați-vă că încercați să opriți fluxul de urină. Contractați mușchii pe care i-ați utiliza în mod normal pentru a opri urinarea și mențineți tensiunea timp de cinci secunde, apoi relaxați-vă timp de cinci secunde. Dacă aceasta este dificilă, începeți cu o menținere de două secunde și relaxare pentru trei secunde. Creșteți progresiv până când puteți menține contracțiile timp de 10 secunde, urmate de o relaxare de 15 secunde. Efectuați cel puțin trei seturi de 10 repetări în fiecare zi.

Program de urinare planificată

Antrenamentul vezicii urinare implică, în general, autoeducație, utilizarea băii conform unui program și întârzierea conștientă a mersului la baie. Chiar dacă antrenamentul vezicii urinare este adesea asociat cu simptomele incontinenței urinare imperioase, acest program poate fi benefic și în cazul incontinenței de stres și a celei mixte. Acesta presupune rezistența sau inhibarea senzației de urgență și așteptarea programată a momentelor de mers la baie, în loc să urmați impulsul imediat. Planul include și ajustări alimentare, cum ar fi controlul aportului de lichide și evitarea stimulenților dietetici.

Tratament invaziv

În situația în care vă confruntați cu simptome severe de incontinență urinară de stres sau cu vezică hiperactivă, tratamentele invazive pot oferi soluții permanente. Dispozitivele uretrale ocluzive sunt adaptate diferit pentru bărbați și femei, abordând specific nevoile fiecărui gen. Aceste dispozitive pot fi introduse în uretră sau plasate deasupra orificiului uretral pentru a preveni scurgerea urinei.

Inserții vaginale pentru uretră

Aceste dispozitive inserate în uretră pot contribui la gestionarea incontinenței de stres:

  • Dispozitiv Intravaginal: similar cu un tampon, acest dispozitiv de unică folosință poate acționa ca o barieră în timpul activităților specifice.
  • Pesare: în cazul prolap­sului vezicii (coborârea acesteia), acest dispozitiv inelar poate acționa ca suport. Este introdus și instalat în cabinetul medicului, necesitând îndepărtarea și curățarea periodică, ajutând astfel la evitarea intervențiilor chirurgicale.

Injectări cu colagen

Injectările cu colagen reprezintă o opțiune pentru femeile care se confruntă cu incontinență severă de stres și nu doresc intervenții chirurgicale corective. Acestea acționează ca un agent de umplere fie prin apropierea pereților uretrei, fie prin sigilarea bazei vezicii urinare. Rezultatul este similar funcționării naturale, îmbunătățind controlul urinar în majoritatea cazurilor.

Colposuspensia retropubică

Colposuspensia retropubică este o intervenție chirurgicală menită să controleze incontinența de stres, implicând închiderea uretrei și a gâtului vezicii urinare. Procedura laparoscopică presupune efectuarea unei mici incizii abdominale, urmată de introducerea unui instrument similar unui tub (laparoscop) pentru vizualizarea organelor. Medicul suturează gâtul vezicii urinare, părți ale peretelui vaginal și uretra, precum și ligamentele din zona pelviană.

Montarea unei bandelete (plasă de susținere)

Această procedură minim invazivă implică inserarea unei plase de susținere sub uretră prin trei incizii mici în zona inghinală. Studiile indică faptul că această procedură de susținere este sigură și eficientă, reducând riscul de leziuni majore și având o rată excelentă de recuperare.

Montarea unui sfincter urinar artificial (la bărbați)

Dispozitivul de silicon, cunoscut sub denumirea de sfincter artificial, este folosit pentru tratarea incontinenței urinare la bărbați. Acesta are o manșetă gonflabilă care înconjoară uretra aproape de punctul de unire cu vezica urinară, fiind controlat de către pacient. Manseta este umflată pentru a preveni scurgerea urinei și dezumflată pentru a permite eliminarea acesteia.

Tratament medicamentos

Terapia medicamentoasă poate fi prescrisă pentru relaxarea vezicii urinare sau pentru a contracara efectele negative ale unor medicamente asupra controlului vezicii urinare. Unele medicamente

Apelează la specialiștii Vestmed

La Vestmed, vă punem la dispoziție consultații medicale susținute de doctori profesioniști empatici și cu experiență. Echipa noastră este gata să vă ofere îngrijirea de care aveți nevoie. Programează-te acum pentru o experiență medicală de încredere și personalizată la unul din specialiștii Vestmed din departamentul de urologie!