Cancerul de prostată ocupă o pondere semnificativă în peisajul bolilor oncologice, reprezentând aproximativ 32% din totalul cazurilor de cancer. Această cifră reflectă impactul considerabil al acestei afecțiuni asupra bărbaților, evidențiind importanța diagnosticului precoce și a conștientizării în rândul populației masculine. Statisticile relevă că, în multe cazuri, cancerul de prostată poate fi tratat cu succes atunci când este depistat în stadiile incipiente. Promovarea programelor de screening și educarea bărbaților cu privire la semnele și simptomele specifice contribuie la reducerea riscului și la îmbunătățirea prognosticului. În contextul acestor cifre, este esențială consolidarea eforturilor pentru promovarea sănătății masculine și creșterea conștientizării asupra importanței monitorizării sănătății prostatei.
Cancerul de prostată se dezvoltă atunci când echilibrul fiziologic normal dintre rata de diviziune celulară și cea a morții celulare este perturbat, conducând la o creștere celulară necontrolată și formarea unei mase tumorale.
Cauze
Cauzele cancerului de prostată sunt încă subiect de dezbatere. Mutațiile genetice progresive în celulele prostatice determină o diviziune mai rapidă și necontrolată, formând o tumoră care, netratată, poate să se extindă local sau la distanță.
Majoritatea experților disting trei tipuri majore de risc pentru cancerul de prostată:
- Riscul general al populației: descrie cancerele sporadice care apar din întâmplare sau în urma acțiunii unor factori individuali.
- Riscul de cancer familial: descrie riscul de cancer care apare atât din cauza factorilor genetici, cât și a factorilor de mediu. Aceste tipuri de cancer tind să se grupeze în cadrul familiilor și nu prezintă un model specific de moștenire.
- Cazurile de cancer ereditar: în aceste situații, mutațiile apar în celulele germinale (ovul, spermatozoidul) și sunt prezente în fiecare celulă a corpului. Cancerele ereditare apar atunci când un părinte transmite o genă modificată (mutație în linia germinativă) unui copil.
Cancerele ereditare de prostată sunt adesea diagnosticate la o vârstă mai tânără decât în mod obișnuit, iar pacienții afectați pot dezvolta mai multe tipuri de cancer. Persoanele cu cancer ereditar au adesea membri multipli ai familiei afectați de cancer de prostată și/sau de alte tipuri de cancer, precum cel de sân, ovarian sau pancreatic. Doar aproximativ 5% până la 20% dintre cancere sunt considerate ereditare.
Factori de risc
Factori de risc pentru cancerul de prostată includ:
- Vârsta înaintată. Riscul de cancer de prostată crește odată cu înaintarea în vârstă. Acesta este mai frecvent după vârsta de 50 de ani, cu aproximativ 6 din 10 cazuri fiind diagnosticate la bărbații peste 65 de ani. Boala este rar depistată înainte de vârsta de 40 de ani, iar vârsta medie la momentul diagnosticului este de aproximativ 66 de ani.
- Rasa. Deși motivele sunt încă neclare, oamenii de culoare prezintă un risc mai mare de cancer de prostată decât cei de alte rase, și tind să dezvolte forme mai agresive sau avansate ale bolii.
- Istoric familial. Dacă un membru al familiei, precum părinte, frate sau copil, a fost diagnosticat cu cancer de prostată, riscul individual poate crește. De asemenea, dacă există antecedente familiale de gene asociate cu riscul crescut de cancer de sân (BRCA1 sau BRCA2) sau un istoric familial semnificativ de cancer de sân, riscul de cancer de prostată poate fi mai mare.
- Hormoni. Hormonul masculin principal, testosteronul, este convertit în dihidrotestosteron (DHT) în organism. DHT este esențial pentru creșterea normală a prostatei, dar poate contribui și la o creștere anormală.
- Obezitatea. Persoanele obeze pot avea un risc crescut de cancer de prostată în comparație cu cele cu o greutate considerată sănătoasă. Totuși, studiile au obținut rezultate mixte, iar în cazul persoanelor obeze, cancerul este mai probabil să fie agresiv și să revină după tratamentul inițial.
Tipuri de cancer de prostată
Majoritatea cazurilor de cancer de prostată sunt de tip adenocarcinom, acestea se formează în celulele care produc lichidul prostatic, o componentă a materialului seminal. Cu toate acestea, există și alte tipuri de cancer de prostată, deși acestea sunt extrem de rare:
- Sarcoame. Tumori maligne care se dezvoltă din țesuturile de suport ale prostatei.
- Carcinoame cu celule mici. O formă rară de cancer de prostată caracterizată prin celule de dimensiuni mici și rapidă înmulțire.
- Tumori neuroendocrine, altele decât carcinoamele cu celule mici. Aceste tumori implică celule care au caracteristici atât nervoase, cât și endocrine, iar variantele altele decât carcinoamele cu celule mici sunt considerate rare.
- Carcinoame cu celule de tranziție. O formă rară de cancer care se dezvoltă în celulele de tranziție ale prostatei, care leagă partea internă a glandei de partea externă.
Simptomele cancerului de prostată
Cancerul de prostată nu prezintă semne sau simptome în stadiile incipiente, însă, pe măsură ce avansează, poate manifesta următoarele simptome:
- Flux slab sau întrerupt de urină
- Nevoie imperioasă de a urina
- Urinare frecventă, în special pe timp de noapte (nicturie)
- Dificultăți în pornirea fluxului de urină
- Dificultăți în golirea completă a vezicii urinare
- Durere sau usturime în timpul urinării
- Prezența sângelui în urină sau spermă
- Scădere în greutate
- Disfuncție erectilă
- Durere în spate, șolduri sau pelvis care nu dispare
- Respirație șuierătoare, senzație de oboseală, amețeli sau paloare – cauzate de anemie.
Diagnosticul cancerului de prostată
Screening-ul pentru cancerul de prostată în rândul bărbaților sănătoși, fără simptome, este un subiect controversat. Există disensiuni între organizațiile medicale cu privire la beneficiile testării, care pot să nu compenseze riscurile potențiale. La Vestmed, încurajăm bărbații cu vârsta peste 50 de ani să discute cu medicii lor despre avantajele și dezavantajele screening-ului pentru cancerul de prostată. Această discuție ar trebui să includă o analiză a factorilor de risc individuali și a opțiunilor disponibile în ceea ce privește screening-ul.
Este posibil să luați în considerare începerea acestor discuții mai devreme dacă aveți antecedente familiale de cancer de prostată sau alte factori de risc (BRCA1/2, Sindrom Lynch, apartenența la o populație de culoare). Diagnosticul bolii se stabilește pe baza anamnezei, examinării clinice și a investigațiilor paraclinice și imagistice.
Deoarece cancerul de prostată evoluează lent, simptomele apar relativ târziu și pot fi ușor confundate cu cele ale altor afecțiuni urinare. Cu toate acestea, o simptomatologie urinară sugestivă în contextul vârstei înaintate sau al unui istoric familial de cancer de prostată sau de sân ar trebui să ridice suspiciuni în mintea medicului și să determine pacientul să participe la un program de testare a prostatei.
Pacienții cu simptome sunt evaluați prin analiza nivelului de PSA (antigen prostatic specific) din sânge și prin examinarea rectală digitală (tuseu rectal). Detectarea unei anomalii la testele de screening sau la examinarea medicală poate determina medicul să vă recomande teste suplimentare, cum ar fi:
- Ecografie. În timpul unei ecografii transrectale, o sondă mică este introdusă în rect, utilizând unde sonore pentru a crea o imagine a prostatei.
- Imagistică prin rezonanță magnetică nucleară (RMN). În anumite situații, medicul dumneavoastră vă poate recomanda o scanare RMN a prostatei pentru a obține o imagine mai detaliată. Imaginile RMN pot ajuta medicul să planifice o procedură chirurgicală pentru prelevarea probelor de țesut prostatic.
- Biopsie. Rezultatele acestor investigații trebuie confirmate prin examen histopatologic, efectuat după recoltarea unei probe biologice prin biopsie.
Opțiuni terapeutice în cancerul de prostată
Pentru pacienții diagnosticați cu cancer de prostată, opțiunile terapeutice variază în funcție de simptomatologie și scorul Gleason obținut în urma biopsiei de prostată, după cum urmează:
Supravegherea activă
Pentru cancerele de prostată cu scor Gleason mic, se recomandă monitorizarea regulată prin determinări seriate ale PSA-ului sau biopsii transrectale de prostată.
Administrarea de tratament simptomatic poate fi recomandată în cazul apariției manifestărilor specifice. Supravegherea activă este o opțiune pentru pacienții asimptomatici, cei cu tumori mici limitate la nivelul prostatei, fără risc de diseminare, și pentru cei în vârstă, care nu sunt candidați ideali pentru tratamentele clasice din cauza comorbidităților asociate.
Tratament chirurgical (prostatectomie)
Presupune îndepărtarea completă a prostatei și a ganglionilor limfatici din vecinătate.
Poate fi efectuată printr-o intervenție minim invazivă sau prin incizie retropubiană clasică pentru prevenirea răspândirii tumorale.
Orhiectomia
Reprezintă îndepărtarea chirurgicală a testiculelor pentru a opri sinteza de testosteron, care stimulează dezvoltarea celulelor tumorale prostatice.
Radioterapia
Poate fi aplicată extern, direcționând radiațiile din afara corpului, sau local, prin brahiterapie. Brahiterapia implică introducerea microsferelor prin incizie chirurgicală la nivelul prostatei, emițând radiații direct la nivelul țesutului tumoral.
Chimioterapia
Presupune administrarea orală sau parenterală de agenți citotoxici și este indicată pacienților cu tumori invazive de prostată.
Crioterapia locală cu azot lichid
Constă în introducerea agentului la nivelul țesutului tumoral prin intervenție minim invazivă.
Terapia cu ultrasunete de înaltă intensitate (HIFU)
Generează o temperatură locală crescută, distrugând țesutul tumoral de la nivel prostatic. Recomandată în cazurile cu tumori de mici dimensiuni sau în situațiile în care intervenția chirurgicală nu este fezabilă.
Terapia imunologică
Stimulează sistemul imunitar prin administrarea de agenți biologici cu rol antitumoral.
Terapia țintită
Vizează proteine specifice sau proteine mutate din structura celulelor canceroase, fără a afecta țesuturile sănătoase.
Terapia hormonală
Utilizează blocanți ai receptorilor de testosteron sau inhibitori de tip LH relasing hormone sau Gn releasing hormone pentru a opri sinteza de hormoni androgeni la nivel testicular. Poate fi administrată și înainte de radioterapie pentru pacienții cu procese neoplazice ne-diseminate la nivelul altor organe și țesuturi.
Apelează la specialiștii Vestmed
Clinica Vestmed oferă servicii urologice complete, cu accent pe diagnosticul și tratamentul personalizat al pacienților cu afecțiuni urologice. În cadrul consultațiilor de urologie, vă stăm la dispoziție și cu servicii de ecografie urologică, asigurând o abordare cuprinzătoare și de cea mai înaltă calitate. Sănătatea dumneavoastră reprezintă o prioritate pentru noi, iar consultațiile regulate la urolog sunt esențiale pentru depistarea timpurie a potențialelor probleme și menținerea unei stări optime de bine. Specialiștii Vestmed, vă încurajează să acordați atenție sănătății dumneavoastră și să vă programați periodic la urolog.
